De ce ne place să stăm atât de mult treji? Jurnal de-o noapte

Scriu asta în timpul pauzei publicitare de la filmul de pe ProTv. De plictiseală, am scos jurnalul de la locul său și am început să scriu. Tot din plictiseală sorb dintr-o cană de cafea în care e mai mult de jumătate din acest drog placebo care s-ar presupune că ne trezește. Aș vrea să îmi aprind o țigară, dar am rămas fără, și în plus, dacă aș face-o, maică-mea ar simți fumul. La urma urmelor, distanța dintre camera mea și alor mei nu e atât de mare.

Când se termină pauza, eu mă opresc din scris până la următoarea. Pun pixul negru jos și mai iau o gură din lichidul cu aspect respingător.

Mă uit la ceas. 23:39.

Astăzi vroiam să citesc toată ziua, dar nu am făcut-o. Aseară am terminat ”Insurgent” pe la miezul nopții, iar apoi am stat treaz până pe la 1:30 și am citit aproape 200 de pagini din ”Experiment”. De ce? Nu cred că motivul a fost pentru că am fost captivat de carte. Bine, am fost captivat, dar în realitate am vrut să văd cât rezist. Cât rezistă ochii mei obosiți după o zi de seriale. Astăzi nu am citit nici măcar 100 de pagini. Vroiam să îmi testez rezistența din nou astăzi, și chiar așa voi face. De ce? Pentru că îmi place să stau treaz până târziu. De ce? Nu știu.

00:23. ”Hellboy” nu e gata. Acum e doar publicitate. Am compus un citat să se potrivească temei, după care sorb din cana de cafea (prima dată de la ultima pauză publicitară) și conectez tableta la Internet. Chiar dacă e vacanță, nu mă aștept ca pe Facebook să fie cineva cu care să pot vorbi.

00:53. ”Hellboy” s-a terminat. Aștept să văd ce urmează după. Între timp, pierd timp pe 9gag. Încă mi-a mai răma puțină cafea.

00:58. E reluarea filmului de la 20:30. L-am văzut deja. Decid să nu butonez telecomanda, așa că sting televizorul.

01:04. Am găsit pe 9gag (surprinzător) un Book Challenge care mi-a atras atenția. am de gând să îl fac, așa că încep să îmi propun ce cărți voi citi pentru fiecare sarcină. Pe 1 ianuarie voi începe acea provocare.

01:49. Pe două foi albe am scris provocarea și ce carte am ales pentru fiecare sarcină. La unele habar nu am ce cărți să pun, dar am avut grijă să nu pun aceeași carte de două ori. Să fie din cauză că nu mă pot concentra? Ce tot spun aici? Până la urmă sciu în cafea. În jurnal nu mai există nici un pic de pastă, așa că schimb lingurița. Adorm pe scaun...

03:27. Mă trezesc speriat de scârțâitul pe care îl face scaunul meu de birou. Mă ridic. Sting becul, mă pun în pat și trag plapuma peste mine. Adorm pentru a doua oară azi și mă gândesc că a fost o prostie să mă epuizez singur. Cui vroiam să îi dovedesc că pot sta treaz până dimineața? Mie? Nu prea cred...



<<Lăsăm cele mai importante lucruri de făcut pe ultima sută de metri, și le facem când suntem mult prea obosiți de la celelalte lucruri mărunte. Dar, epuizați, și cu pleoapele pe jumătate închise, ne spunem că trebuie să facem acele lucruri chiar dacă pe certificatul de deces va scrie ”mort de epuizare”>>